Aerul care ne îmbolnăvește
Citești în 16 minute

Echipa date.primariamea.md

Aerul care ne îmbolnăvește

Aerul care ne îmbolnăvește

Poluarea aerului cauzează milioane de decese anual în întreaga lume. Acestea apar în rezultatul bolilor cardiace, accidentelor vasculare, bolilor pulmonare sau cancerului. Alți oameni sunt afectați de condiții mai ușoare, de exemplu, alergii sau astm. Situația în Chișinău este mai bună decât în multe orașe ale lumii, dar se atestă o creștere a mai multor poluanți. Experții menționează că o bună parte din emisiile nocive vin de la transport. Doar în ultimul an, numărul de mașini a crescut cu 7145, ajungând la 225,594.

Am analizat 174 de rapoarte zilnice ale Agenției de Mediu și am constatat doar patru zile în care niciun poluant nu a depășit norma admisibilă. Am mai descoperit că stațiile de monitorizare sunt învechite, că informația nu este prezentată în timp real, iar costurile sociale și de sănătate nu sunt evaluate.

Noi nu plătim pentru aer și îl folosim involuntar, de aceea ne gândim mai rar la calitatea acestuia. Explicăm care este situația în mun. Chișinău, cum fiecare poluant ne poate afecta și care sunt problemele sistemice.

Aerul - ucigașul invizibil

Oamenii pot trăi trei săptămâni fără mâncare, trei zile fără apă și doar trei minute fără oxigen. Zilnic, activăm mușchii respiratorii de 20,000 de ori și filtrăm câte 10,000 de litri de aer [1]. Dacă nu respirăm, creierul nostru nu mai are oxigen, iar toate celelalte sisteme încetează să funcționeze.

Aerul mai este numit ucigașul invizibil. 4,2 milioane de decese anual sunt cauzate de expunerea la poluarea aerului de afară, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) [2]. Cifra se mărește dacă adăugăm cele 3,8 milioane de decese datorate poluării din interiorul caselor sau oficiilor noastre.

Tot OMS spune că 58% din decesele conectate cu poluarea aerului sunt din cauza bolilor cardiace sau a accidentelor vasculare; 18% - bolilor pulmonare; iar 6% - cancerului pulmonar [3].

Cele mai afectate regiuni sunt Estul Asiei și Pacific (40%) și Sudul Asiei (33%). În Europa anual sunt aproximativ 500,000 de decese înregistrate din cauza poluării aerului[4].

În decembrie 2020, un medic legist face istorie în Marea Britanie concluzionând că decesul unei fetițe de 9 ani a fost din cauza poluării aerului. Astfel, conform lui, moartea a survenit în urma expunerii la un nivel mărit de dioxid de azot și de particule poluante, care au exacerbat astmul acesteia[5].

Pe lângă efectele asupra sănătății, poluarea are un impact negativ asupra mediului înconjurător prin creșterea temperaturilor, crearea smogului și a precipitațiilor acide[6].

Poluarea aerului ne costă pe fiecare

Poluarea aerului devine o mare povară pentru sistemele sociale, de sănătate și pentru economie. Alianța Europeană pentru Sănătate Publică a cercetat situația în 342 de orașe și a estimat costurile sociale la 166 de miliarde de euro. Sumele rezultă din valoarea tratamentelor medicale, moartea prematură, zilele de lucru pierdute și alte costuri cauzate de trei poluanți: particule, ozon și dioxid de azot. Fiecare locuitor din acele orașe a pierdut, în 2018, în mediu 1250 de euro[7].

Un alt studiu, realizat de Banca Mondială, explică costul de miliarde de dolari pentru economia globală prin venituri pierdute și scăderea bunăstării economice și sociale, din cauza poluării aerului[8].

Poluarea: gaze, substanțe și particule care pătrund în organele noastre

Poluarea aerului înseamnă prezența în atmosferă a unor substanțe care sunt dăunătoare pentru sănătatea oamenilor și a altor viețuitoare și pentru mediul înconjurător. Aceasta ia forma unui amestec de particule și gaze care este prezent atât în aerul de afară, cât și în cel din interiorul caselor sau oficiilor noastre. Factori poluanți sunt, de exemplu, ozonul, dioxidul de sulf, dioxidul de azot, monoxidul de azot și monoxidul de carbon.

Unul din cei mai periculoși poluanți sunt particulele în suspensie care provin din arderea combustibililor fosili sau din anumite reacții chimice[9]. Acestea au denumirea de PM10 și PM2.5. Cifrele indică diametrul: 10µm (micrometri), respectiv, 2,5µm (micrometri). PM 2.5 are un diametru de aproximativ o treime dintr-un fir de păr uman[10].

Anume aceste particule, în pofida tuturor filtrelor organismului nostru (nas, trahee), ajung în plămâni, intră în sânge și se deplasează către alte organe. Unele sunt neutralizate de sistemul nostru imunitar. Cele care nu sunt oprite, pot ajunge în placentă, la făt, la ficat, rinichi și creier. Odată ce au răzbătut în organele noastre, aceste corpuri străine pot crea o inflamație cronică de nivel scăzut, care are un efect negativ asupra sănătății[11].

Chișinău - zile numărate de aer curat

Agenția de Mediu, din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului, publică zilnic rapoarte despre concentrațiile anumitor tipuri de poluanți pentru orașele Chișinău și Bălți.

Am analizat 174 de rapoarte despre starea poluanților în or. Chișinău [12]: din noiembrie 2019 până în noiembrie 2020. Datele sunt incomplete, lipsesc weekend-urile și unele zile. Explicăm ce indicatori sunt monitorizați, cum ne afectează sănătatea și cât de gravă este situația.

În toată această perioadă, doar în patru zile nu a fost depășită concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică a poluanților, dar să le luăm pe rând.

Aldehidă formică

Aldehida formică este un gaz incolor, cu miros înțepător, utilizat la fabricarea materialelor de construcție și a multor produse de uz casnic. Apare și natural în mediul înconjurător. Sursele de proveniență sunt transportul auto, centralele termoelectrice, uzinele chimice și de rafinare a petrolului, fabricile de mobilă, cât și cele de tutun. Acesta are clasa doi de pericol (din 4, unde 1 este extrem de periculos) și cauzează daune ale căilor respiratorii, tumori maligne, mutații și boli cardiovasculare. Sub influența aldehidei formice se pot dezvolta modificări degenerative în ficat, rinichi, inimă și creier. În exces, aldehida formică este cancerigenă.

Timp de 12 luni, doar 9 zile nu a fost depășită concentrația maximă admisibilă zilnică de aldehidă formică. În mediu concentrația maximă admisibilă a fost depășită de 3 ori. În noiembrie-decembrie 2019, timp de 29 de zile a fost o depășire de la 4,2 la 6,3 ori.

Dioxid de azot.

Dioxidul de azot este un gaz de culoare brun-roșcat, cu un miros puternic, sufocant. Sursele de proveniență sunt traficul rutier, activitățile industriale, producerea energiei electrice. Acesta are clasa doi de pericol (din 4, unde 1 este extrem de periculos) și cauzează dificultăți respiratorii și disfuncții ale plămânilor.

Timp de 12 luni, doar 7 zile nu a fost depășită concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică de dioxid de azot. În mediu concentrația maximă admisibilă a fost depășită de 1,6 ori.

În luna iulie, timp de 6 zile la rând a fost depășită de 2-2,1 ori. Cea mai mare depășire a fost de 2,1.

Monoxid de azot.

Monoxidul de azot este un gaz fără culoare și miros. Împreună cu dioxidul de azot, alcătuiesc oxizii de azot. Oxizii de azot se formează în procesul de combustie, atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice.

Timp de 12 luni, doar 10 zile nu a fost depășită concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică de monoxid de azot. În mediu concentrația maximă admisibilă a fost depășită de 2,12 ori. În decembrie 2019, au fost 12 zile la rând cu o depășire între 2,5-3,2 ori. Cea mai mare depășire a fost de 3,2 ori.

Fenol

Fenolul este un compus solid, cristalin, de culoare albă și volatil. Sursele de proveninență sunt transportul auto, centralele termoelectrice, fabricile de piele, fabricile de mobilă (adezivi, materiale plastice). De cele mai multe ori fenolul pătrunde în atmosferă în rezultatul pavării drumurilor. Acesta are clasa doi de pericol (din 4, unde 1 este extrem de periculos) și cauzează daune grave a căilor respiratorii (atacă bronhiile și plămânii), tumori maligne, boli cardiovasculare și tulburări ale sistemului nervos.

Timp de 12 luni, doar 80 de zile nu a fost depășită concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică de fenol. În mediu concentrația maximă admisibilă a fost depășită de 1,39. Cea mai mare depășire a fost de 2,4 ori.

Chișinăul devine tot mai poluat

Un raport privind starea mediului în Republica Moldova între anii 2015-2018 prezintă câteva tendințe legate de poluarea aerului[13]. Observăm că dioxidul de azot, fenolul și aldehida formică sunt în creștere. Bunăoară, avem de două ori mai mult dioxid de azot decât 20 de ani în urmă. Doar suspensiile solide (nisip, praf și altele) sunt în scădere.

De unde vine poluarea?

Același mesaj îl auzim și de la instituțiile guvernamentale, și de la societatea civilă: mun. Chișinău devine tot mai poluat pentru că numărul de unități de transport este în creștere. Agenția de Mediu spune că „din sursele monitorizate de poluare a aerului, cea mai mare pondere o reprezintă emisiile provenite de la transportul auto – peste 90% din totalul emisiilor de poluanți”[14]. Numărul mașinilor este în creștere constantă, iar cele învechite tehnic nu sunt excluse din trafic[15].

Observăm tendința clară de creștere a numărului de mașini în municipiul Chișinău. Doar în ultimul an, numărul de mașini a crescut cu 7145 [16]. Perioada 2018-2021 reflectă cel mai bine evoluția, pentru că în ianuarie sunt prezentate datele la fiecare 12 luni. În ceilalți ani datele au fost colectate în luni diferite, respectiv nu pot fi utilizate în serii de timp. Aceste cifre exclud alte tipuri de transport (remorci, camioane, autobuze etc.), dar și pe cei care tranzitează orașul.

Un raport al Curții de Conturi privind poluarea aerului confirmă că poluarea în mun. Chișinău se datorează în mare parte transportului, adăugând că autovehiculele care funcționează pe bază de motorină generează cel mai ridicat nivel de oxizi de azot și poluează aerul cu particule fine (PM) de 30-50 de ori mai mult decât cele pe bază de benzină. Totodată, motoarele Diesel produc peste 90% din emisiile de pulbere în suspensie (PM)[17].

Alte surse de poluare sunt cele staționare fixe, de exemplu, centralele electrotermice (CET-urile) și cazangeriile, întreprinderile industriale. Întreprinderile poluante menționate în rapoarte sunt: SA „Floarea Soarelui”, „Termoelectrica”, ÎS „Fabrica de sticlă din Chișinău”, ÎM „Glass Container Company”, SA „Edilitate”, SA „Macon”, SA, „Apă-Canal Chișinău”; etc[18].

Poluanții mai pot fi aduși de vânt din afara țării[19]. Totodată, concentrația substanțelor nocive în aer mai depinde și de condițiile meteorologice. Temperatura înaltă, lipsa vântului, a precipitațiilor sau prezența ceții pot mări de 2-3 ori concentrația.

Cum ne afectează sănătatatea?

Am contactat Centrul de Sănătate Publică Chișinău, pentru a întreba cum ne afectează depășirea concentrațiilor de monoxid de azot, dioxid de azot, aldehidă formică, fenol și suspensii solide. Centrul a confirmat că „acțiunea pe termen lung a oxizilor de azot, poate provoca dificultăți respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Aldehida formică poate provoca daune a căilor respiratorii (bronșită).” Instituția ne mai informează că „cu problemele de sănătate rezultate din poluarea aerului atmosferic se confruntă toate orașele mari.”

Agenția de Mediu explică mai detaliat impactul poluanților spunând că: „O mare parte a populației țării nu locuiește într-un mediu sănătos, potrivit standardelor actuale, fiind expusă aproape zilnic acțiunii poluanților în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare pentru sănătate. Această expunere variază ca gravitate și impact: de la efectele minore asupra sistemului respirator până la decesul prematur.[20]

În raportul Curții de Conturi „Auditul de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova”, elaborat în 2017, una din concluzii este că autoritățile nu estimează impactul poluării aerului asupra stării sănătății și nici nu are capacitatea să facă acest lucru.

Măsurăm, dar cu tehnică învechită

Colectarea datelor despre poluanți și accesul la acest tip de informație relevă o serie de probleme.

  1. Stații de monitorizare învechite. În Republica Moldova sunt 17 posturi de monitorizare a calității aerului, dintre care 6 - în Chișinău. Curtea de Conturi scria în 2017 că acestea sunt din anul 1970-1978 și sunt învechite. Acest lucru este confirmat și de persoanele din cadrul Agenției de Mediu cu care am discutat. Aceștia ne-au comunicat că tehnica este foarte învechită, dar oricum putem să ne bazăm pe aceste date, pentru a înțelege fenomenul poluării aerului.
  1. Informația nu este imediat accesibilă. Stațiile nu reflectă situația reală deoarece acestea se colectează doar de 3 ori pe zi, nefiind cunoscută situația calității aerului pe parcursul întregii zile. Mai mult, datele sunt prelucrate abia în ziua următoare, astfel cetățenii nu au acces la informație imediată despre poluare.

  2. Nu monitorizăm particulele PM2.5 și PM10, care, scriam anterior, sunt unul dintre cei mai nocivi poluanți.

  3. Informațiile despre poluanții emiși nu sunt verificate. Conform Curții de Conturi, informațiile despre nivelul de poluare a aerului atât de la sursele fixe, cât și cele mobile (calculate în baza datelor prezentate de către agenții economici care comercializează carburanți) nu sunt verificate, respectiv nu reflectă valoarea reală[21].

Deși stațiile nu înregistrează informația în timpul zilei, nu sunt conectate la un sistem informatic și nu au utilajul necesar pentru depistarea unui șir de poluanți, datele pe care le avem sunt unicele care au continuitate istorică și ne pot arată un tablou în ansamblu, pentru o analiză a fenomenului.

Situația este mai bună ca la vecini

În februarie 2021, a fost prezentat raportul „Impactul COVID-19 asupra calității aerului în Republica Moldova și Ucraina”. Pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială European (ASE), a fost realizat un studiu de monitorizare a aerului cu date obținute prin satelit[22]. Au fost analizați poluanții: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) și pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5).

Conform acestuia, situația generală a poluării aerului în Moldova este una favorabilă, în special în comparație cu alte țări europene (și în special în contextul COVID-19), inclusiv cu Ucraina și România. În același timp, cantități mai ridicate de poluanți se observă în capitală.

Concentrația medie de PM2.5, în Moldova, între august 2017 și iulie 2020. Datele sunt oferite de Serviciul de monitorizare a atmosferei „Copernicus”

Aceste diferențe dintre concentrațiile de poluanți se datorează mai ales activității industriale mai scăzute, or, de regulă, în orașele ucrainene Donețk, Dnipro, Mariupol sau Zaporijjea concentrația factorilor nocivi este mai mare decât în restul țării. Spre exemplu, PM2.5 a fost depășit, în aceste localități, de 200 de ori în 3 ani.

Aceste diferențe au fost sesizate și comparând situația poluanților atunci când țările erau în carantină cu zilele obișnuite. Astfel, în Moldova carantina nu a avut un impact asupra cantității poluanților din aer, în schimb, în Ucraina diferența a fost mai sesizabilă.

Cum se măsoară calitatea aerului?

Unii poluanți au mirosuri înțepătoare sau sufocante, mulți însă nu au niciun fel de miros, respectiv, nu știm când ar putea să ne afecteze.

Statele europene folosesc, în mare parte, stațiile fixe de monitorizare a calității aerului, operate de autorități naționale și locale. Totodată, în ultimii ani, s-a început colectarea datelor prin satelit[23]. Uneori o mică diferență de distanță poate da alte rezultate, de aceea, conform Agenției Europene de Mediu[24], o evaluare corectă a calității aerului trebuie să se bazeze pe o combinație de modele și măsurători.

Probleme legate de măsurători se întâlnesc adesea. De exemplu, continentul african este foarte poluat, dar are puține stații de măsurare: în 2015, Parisul avea de trei ori mai multe stații de monitorizare decât întreg continentul african[25]. Anul trecut, Green Peace România a atenționat că nivelul poluării în București este mai mare decât cel comunicat de către autorități, iar în 2017 - Comisia Europeană a avertizat că „au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene.[26]

Colectarea calitativă a datelor despre poluanți și crearea unor modele și măsurători combinate sunt esențiale pentru intervenții rapide când trebuie de comunicat cetățenilor să evite ieșirea afară în anumite zone, dar, mai ales pentru crearea de politici care ar reduce poluarea aerului.

Ce putem face?

Comparativ cu multe orașe europene, poluarea aerului nu este atât de gravă în Chișinău. Însă aceasta mai degrabă se datorează unei activități industriale reduse decât unui sistem național eficient de control a calității aerului sau a unor politici de protecție a mediului.

Aerul - ucigașul invizibil - este invizibil pe agenda discuțiilor publice, a politicienilor și a instituțiilor de stat.

Desigur, pentru a aborda această problemă este nevoie de o conlucrare a diferitor instituții publice: Ministerului Sănătății, al Mediului, a administrațiilor publice locale, Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Agenției Națională de Transport Auto, Agenției de Mediu. Un prim pas a fost făcut prin adoptarea, în prima lectură, la 18 martie 2021, a Legii privind calitatea aerului - un angajament asumat de R. Moldova prin Acordul de Asociere RM-UE.

Totuși, ne vom referi la ce face Primăria mun. Chișinău. În patru ani de monitorizare a ședințelor Consiliului Municipal de două ori s-a discutat despre poluarea aerului, prima - atunci când activiștii de la Extinction Rebellion au cerut declararea stării de „criză de mediu” în mun. Chișinău, invocând faptul că avem aer poluat. Iar a doua oară, când unii activiști s-au opus procurării de către municipalitate a autobuzelor pe diesel. Având în vedere că or. Chișinău este cel mai mare din țară, cu un număr în creștere al automobilelor, reparațiilor, construcțiilor și altor factori care ne poluează aerul, problema aerului contaminat trebuie să fie o prioritate. Desigur, pentru acest lucru este nevoie de un sistem performant de monitorizare a poluării aerului în conformitate cu standardele internaționale - astfel să știm ce ne afectează cel mai mult și să prioritizăm intervențiile urgente. Pe baza acestora, autoritățile trebuie să informeze cetățenii în timp util despre poluanții din aer în zonele în care stau și să fie atenționați să evite perioadele cu nivel înalt de poluare.

Totodată, municipiul trebuie să poată evalua daunele exacte asupra sănătății oamenilor, asupra sistemului social și asupra economiei.

Organizația Mondială a Sănătății are un set de recomandări pentru a reduce poluarea aerului.

În ceea ce ține de transport: încurajarea transportului public, a mijloacelor alternative de transport și a mersului pe jos; trecerea la mașini cu emisii reduse și cu combustil cu conținut redus de sulf.

Pentru gestionarea deșeurilor municipale și agricole trebuie să existe o strategie pentru reducerea deșeurilor; pentru separarea, reciclarea și reutilizarea sau reprocesarea lor. Mai multe despre gestionarea deșeurilor în or. Chișinău, cu cifre, puteți citi în articolul „Drumul întortocheat al deșeurilor municipale”.

Pentru planificarea urbană: îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și orașe mai compacte, inclusiv păstrarea și extinderea spațiilor verzi.

Pentru generarea de energie: utilizarea combustibililor cu emisii reduse, a surselor regenerabile (cum ar fi energia solară, eoliană sau hidroenergetică); generarea de energie distribuită (de exemplu, mini-rețele și generarea de energie solară pe acoperiș).

Pentru industrie: tehnologii curate care reduc emisiile industriale de fum și gestionarea îmbunătățită a deșeurilor urbane și agricole[27].

Concluzie

Avem patru zile pe an de aer curat în capitală. În același timp, problema lipsește de pe agenda autorităților publice municipale și centrale, factorii poluanți sunt în creștere, iar cei care raportează nivelul de poluare a aerului de la stațiile fixe și mobile, nu sunt verificați. Un prim pas, pe lângă recomandările evidente de a descuraja transportul privat, de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor sau de a investi în energie alternativă, este de a măsura mai eficient poluanții din aer și de a asigura accesul imediat al oricărui cetățean la date veridice despre situația poluanților din aer.


  1. How Does the Air We Breathe Affect Us?, IS Global ↩︎

  2. Air Pollution, World Health Organisation ↩︎

  3. Ambient (Outdoor) air pollution, World Health Organisation ↩︎

  4. Air pollution: everything you should know about a public health emergency, The Guardian ↩︎

  5. Air pollution a cause in girl's death, coroner rules in landmark case, The Guardian ↩︎

  6. Pollution, National Geographic ↩︎

  7. How Much Air Pollution Costing Our Health, European Public Health Alliance ↩︎

  8. The Cost of Air Pollution, World Bank Group ↩︎

  9. Air pollution: everything you should know about a public health emergency, The Guardian ↩︎

  10. The Cost of Air Pollution, World Bank Group ↩︎

  11. How Does the Air We Breathe Affect Us?, IS Global ↩︎

  12. Buletine și harți zilnice privind calitatea aerului atmosferic, Agenția de Mediu ↩︎

  13. Starea mediului în Republica Moldova Raport național în baza indicatorilor de mediu 2015-2018, Agenția de Mediu ↩︎

  14. Starea mediului în Republica Moldova Raport național în baza indicatorilor de mediu 2015-2018, Agenția de Mediu ↩︎

  15. A2 Calitatea aerului in zonele urbane, Agenția de Mediu ↩︎

  16. Date statistice referitor la componența Registrului de stat al transporturilor după tipul mijlocului de transport și administrativ-teritorial, Portalul Guvernamental al Datelor Deschise ↩︎

  17. RAPORTUL auditului de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova, Curtea de Conturi ↩︎

  18. A2 Calitatea aerului in zonele urbane, Agenția de Mediu ↩︎

  19. A1 Emisii de poluanți în aer atmosferic, Agenția de Mediu ↩︎

  20. Starea mediului în Republica Moldova Raport național în baza indicatorilor de mediu 2015-2018, Agenția de Mediu ↩︎

  21. RAPORTUL auditului de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova, Curtea de Conturi ↩︎

  22. Vedere din spațiu asupra aerului pe care îl respirăm în Moldova, UNDP ↩︎

  23. Calitatea aerului rămâne un subiect fierbinte pentru mulți cetățeni europeni, Agenția Europeană de Mediu ↩︎

  24. Îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre aer, Agenția Europeană de Mediu ↩︎

  25. Air pollution: everything you should know about a public health emergency, The Guardian ↩︎

  26. Poluarea aerului subestimată în București, Greenpeace ↩︎

  27. Ambient air pollution: Interventions & tools, World Health Organisation ↩︎

Îți plac materialele noastre și vrei să le transmitem pe email când apare ceva nou? Abonează-te la buletinul nostru informativ.