Drumul întortocheat al deșeurilor municipale (în cifre)
Citești în 11 minute

Echipa date.primariamea.md

Drumul întortocheat al deșeurilor municipale (în cifre)

Drumul întortocheat al deșeurilor municipale (în cifre)

Producem tot mai mult gunoi, sortăm dezordonat, reciclăm puțin, iar, în 2028, gunoiștea de la Țânțăreni se va umple. Deși un chișinăuian generează mai puține deșeuri decât, în medie, un locuitor al Uniunii Europene, diferența e că majoritatea deșeurilor noastre ajung la gunoiște. Dacă aceste spații de depozitare nu sunt administrate corect, ele pot contamina apa, aerul și solul din împrejurimi și afecta sănătatea oamenilor.

Depozitarea la gunoiști este, de fapt, ultima dintre opțiunile recomandate pentru managementul deșeurilor. Țările Uniunii Europene au făcut schimbări importante pentru a se ridica pe ierarhia deșeurilor: fie reciclează, fie incinerează gunoiul, iar cele mai îndrăznețe și-au pus ținta de „zero deșeuri”. Municipiul Chișinău face pași spre un management al deșeurilor mai eficient, însă duce lipsă de viziune și de un plan de acțiuni.

Un locuitor al orașului Chișinău produce 303 kilograme de gunoi pe an

Datele folosite în continuare pe Chișinău au fost colectate în cadrul unui studiu de fezabilitate elaborat la inițiativa Primăriei Chișinău, în anul 2019. Acestea se bazează pe informația de la Î.M. Regia Autosalubritate, Biroul Național de Statistică și de la compania ABS Recycling.

Orașul Chișinău produce 188 mii tone de deșeuri pe an. Unui singur chișinăuian îi revin puțin peste 300 de kilograme de gunoi. Pentru că trăim puțin mai bine și cumpărăm mai mult, această cifră este în creștere constantă, cu aproximativ 2% pe an.

Dacă menținem creșterea de 2% pe an, în 2032, fiecare dintre noi va produce peste 400 de kilograme de deșeuri. Contează însă câte dintre acestea sunt prelucrate sau reutilizate și câte ajung la gunoiști.

Drumul întortocheat al gunoiului capitalei

Nu, toate deșeurile nu ajung la un loc. Un locuitor, care aruncă responsabil reciclabilele în tomberoanele corespunzătoare, poate fi sigur că acestea vor fi prelucrate și valorificate. Desigur, dacă vecinii nu le contaminează cu resturi organice sau cu alte produse care sunt aruncate incorect.

În Chișinău, reciclabilele pot fi aruncate în tomberoanele colorate ale Regiei Autosalubritate și în containerele companiei ABS Recycling. Mai există inițiative private sau civice de colectare a plasticului sau ale altor reciclabile (de exemplu, Kaufland, Tinerii pentru ECOPlastic și altele). Deșeurile menajere sunt aruncate în restul tomberoanelor, de regulă, de culoare gri.

A. Tomberoanele colorate ale regiei „Autosalubritate”

Deșeurile aruncate în containerele colorate ale regiei „Autosalubritate” ajung ulterior la stația de transbordare din Chișinău. Acolo sunt sortate după material, culoare sau alte criterii și sunt comercializate către diferite companii de reciclare. Însă rata deșeurilor sortate pentru a fi valorificate de „Autosalubritate” nu este îmbucurătoare și fluctuează în jurul cifrei de 0,1% din cantitatea totală de deșeuri[1].

Pentru colectarea separată și sortare, în 2018, „Autosalubritate” a cheltuit 680 000 lei și a încasat un venit de doar 86 000 lei.

B. Containerele ABS Recycling

Reciclabilele din containerele ABS Recycling ajung la stația lor de sortare. Acolo sunt sortate și valorificate.

C. Tomberoanele pentru deșeuri menajere

O parte din deșeurile menajere, până recent, treceau printr-un proces de sortare. Între 2017-2019, autoritățile publice locale împreună cu compania ABS Recycling au desfășurat un proiect pilot. Deșeurile menajere erau transportate de către Regia Autosalubritate la stația ABS de sortare, unde era selectat gunoiul care putea fi reciclat. În 2018, în mun. Chișinău au fost colectate în total 194 155 tone de deșeuri, dintre care 51% au fost transmise către ABS Recycling, iar 8% din masa totală au putut fi valorificate. Restul erau preluate de către „Autosalubritate” și aruncate la gunoiște.

Dacă ar fi sortate 100% din deșeurile menajere, atunci aproximativ 16% ar putea fi reciclate. Deși și această cifră ar putea fi mai mare, dar din cauza umezelii, grăsimilor și, în general, a contaminării multe deșeuri nu mai pot fi prelucrate.

ABS Recycling a continuat să sorteze deșeurile orașului până în ianuarie 2021, dar în lipsa unui contract sau acord oficial cu Primăria Chișinău. La începutul anului, aceștia au închis serviciul de sortare a deșeurilor menajere, după ce solicitările lor de a fi plătiți pentru acesta nu au fost îndeplinite de către autorități.

Ce gunoi producem?

Conform ABS Recycling, pe lângă cele 16% reciclabile, majoritatea gunoiului, adică 60%, e masă organică, 12% sunt deșeuri care nu pot fi reciclate, dar din care poate fi produs combustibil (RDF) și 12% sunt alte tipuri de deșeuri (de ex. medicinale, de construcții etc.)[2].

Dacă ar fi fost sortate corespunzător, în loc să ajungă la groapa de gunoi, toate acestea ar putea fi prelucrate.

  • Din cele organice (resturi alimentare, vegetație, hârtie alimentară, etc.) printr-un proces de fermentare poate fi produs biogaz - o sursă de energie alternativă. Resturile rămase în urma procesului pot fi folosite ca îngrășăminte naturale.

  • Reciclabilele (sticlă, hârtie, carton, metal, plastic, anvelope, textile, etc) pot fi transformate în produse noi.

  • Plasticul, care nu poate fi reciclat, cartonul și etichetele pot deveni RDF - combustibil derivat din deșeuri.

  • Chiar și pentru alte deșeuri, de exemplu, cele medicinale sau de construcții, conform companiei, pot fi găsite soluții.

Gunoiștea de la Țânțăreni - protestul permanent

De la începutul anilor ‘90 la gunoiștea de la Țânțăreni se depozitează deșeurile municipiului Chișinău. Aceasta a afectat direct viața locuitorilor de acolo, care au protestat în nenumărate rânduri spunând că gunoiștea le contaminează solul și apa.

În 2010, gunoiștea și-a sistat activitatea. Ulterior, în 2017, după ce municipiul Chișinău s-a angajat să execute mai multe lucrări (epurarea apei reziduale, consolidarea digului etc.) în schimbul dreptului de a depozita gunoiul menajer din capitală, aceasta și-a reluat activitatea. Oricum, o dată la câțiva ani, apar știri despre un nou protest: fie pentru că nu se respectă termenii lucrărilor, fie, cum a fost în vara lui 2020, ardea gunoiștea.

Zilnic sute de tone de gunoi sunt vărsate acolo. Cu o capacitate proiectată de 44 milioane de metri cubi, 21 750 000 - sunt deja folosiți, iar studiul de fezabilitate[1:1] prognozează că în anul 2028 aceasta deja va fi plină. După închiderea stației de sortare ABS, înseamnă că și cele 7% de gunoi care putea fi reciclat va ajunge tot acolo.

Să ne comparăm cu statele Uniunii Europene

Pentru a înțelege mai bine cum gestionează Chișinăul deșeurile, vom compara datele cu cele din țările UE[3][4][5]. Am ales cinci: Danemarca, pentru că produce cele mai multe deșeuri din UE pe cap de locuitor; Slovenia - pentru că e o țară cu o populație mică; Suedia - pentru că este campioană al prelucrării deșeurilor, Portugalia - o țară sudică și România - să vedem ce fac vecinii. Datele se referă anume la gunoiul municipal.

Primul lucru pe care îl observăm este că producem mai puține deșeuri decât media europeană. Sunt mai multe explicații: suntem mai săraci, locuim mai mult la sate și cumpărăm de la piață. Însă celelalte țări prelucrează deșeurile, respectiv o parte mai mică ajunge să fie depozitată la gunoiște. În ultimele două decenii, datorită mai multor reglementări la nivel european a crescut cantitatea deșeurilor colectate separat și a scăzut cantitatea celor organice care ajung la gunoiște. În 1995 - 61% din totalul deșeurilor ajungeau la gunoiște, iar în 2018 doar 24%. Totodată cantitatea gunoiului reciclat la nivel european a crescut de la 19% la 47%.

Reciclarea nu este unica metodă de prelucrare a deșeurilor. În Suedia, pe lângă 49% care sunt reciclate, 50% sunt incinerate și creează profit și doar 1% ajunge la gunoiște[6].

Ierharhia deșeurilor

Ierarhia deșeurilor[7] este un instrument care oferă opțiuni de gestionare a gunoiului în funcție de impactul asupra mediului.

  • Prevenirea - folosirea unei cantități mai mici de materiale în design și producție; utilizarea îndelungată a produselor; reutilizarea lor; folosirea materialelor mai puțin periculoase.

  • Pregătirea pentru reutilizare - verificarea, curățarea, repararea și renovarea produselor.

  • Reciclarea - transformarea gunoiului în materie primă nouă. Din materiale reciclate pot fi făcute haine, produse de mobilier și altele.

  • Alte căi de recuperare - includ fermentarea anaerobă, incinerarea cu recuperarea energiei și altele.

  • Depozitarea - depozitarea la gunoiști și incinerarea fără recuperarea energiei.

Cu cât producem mai mult, cu atât mai mare e amprenta asupra mediului înconjurător. Pentru producerea ambalajelor se utilizează un șir larg de resurse: energie, apă, produse chimice, petrol, minerale, lemn, fibre și altele. Ca rezultat, emitem în aer gaze cu efect de seră, particule dăunatoare și metale grele. Nici reciclarea nu este cea mai bună opțiune pentru mediul înconjurător și sănătatea oamenilor, pentru că, la fel, utilizează resurse în proces și nu descurajează folosirea ambalajelor. Oricum, depozitarea la gunoiști rămâne cea mai rea soluție de gestionare a deșeurilor.

Odată ajunse la gunoiști deșeurile ne afectează în mai multe moduri:

  • Poluează aerul, prin descompunerea produselor organice și a eliberării gazului de metan; poluează solul prin scurgerea metalelor toxice, a amoniacului, a compușilor organici toxici și a altor agenți patogeni; și afectează fertilitatea solului și biodiversitatea regiunii.

  • Poate avea efecte asupra sănătății oamenilor: de la condiții mai ușoare ca iritații ale ochilor sau astm, până la condiții grave - cancer.

  • Pentru că afectează mediul și sănătatea oamenilor, au un aspect estetic și miros urât, investitorii nu se grăbesc să vină în asemenea localități, la fel nici alți cetățeni. Prețul caselor scade, iar oportunitățile de dezvoltare economică devin limitate.

Urmând această ierarhie, unele orașe și-au pus ambițiosul scop de a produce „zero deșeuri”. În 2014, orașul sloven Ljubljana a fost prima capitală europeană care și-a pus ținta de zero gunoi. În 2004, un locuitor al Ljubljanei producea anual 268 kg de gunoi, iar în 2019 doar 110 kg.

Orașul Parma din Italia producea, în 2014, 636 de kilograme de deșeuri per capita, în 2018 - deja 110 kilograme. În cazul Ljubljanei, a început colectarea separată a deșeurilor direct de la casele locuitorilor. Totodată, municipalitatea a redus frecvența colectării deșeurilor organice pentru a încuraja oamenii să sorteze și să composteze. Iar în Parma - a fost promovată reciclarea, colectarea din ușă în ușă a deșeurilor organice, iar taxele pentru deșeuri au fost ajustate: cine generează mai mult gunoi, plătește mai mult[8].

Ierarhia deșeurilor arată exact invers în Chișinău: aruncăm mai tot gunoiul la Țânțăreni, eșuăm la sortare, reciclăm puțin, cheltuim mulți bani pe aceste procese și nu vorbim mai deloc despre cum să producem mai puține deșeuri.

Ce fac autoritățile în municipiul Chișinău?

Republica Moldova s-a angajat în 2016, prin Legea privind Deșeurile[9], ca până în 2020 să pregătească pentru reutilizare și reciclare un minim de 30% din masa totală a deșeurilor casnice. Desigur, suntem departe de această țintă, iar 2021 se pare că nu ne aduce mai aproape.

Autoritățile municipale fac anumiți pași pentru a rezolva problema deșeurilor, însă duc lipsă de o viziune și o abordare strategică. Proiectul „Deșeuri Solide”, care a început încă în 2015, este mai aproape de realizare după ce, în ultimele luni, au fost votate o serie de proiecte de decizii, inclusiv a fost aprobat contractul de împrumut în valoare de 9 milioane de euro între Î.M. Regia Autosalubritate și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare[10]. Alte 9 milioane, împrumut nerambursabil din partea Băncii Europene de Investiții, au fost aprobate printr-o decizie a Consiliului Municipal Chișinău la 24 noiembrie.

Proiectul de decizie „Deșeuri solide în municipiul Chișinău”[11], votat la 6 august, prevede:

  • Cumpărarea mai multor autospeciale noi pentru „Autosalubritate”;

  • Reabilitarea gunoiștii de la Țânțăreni inclusiv a drumului alternativ de acces;

  • Închiderea gunoiștii din strada Uzinelor 211;

  • Renovarea stației de transfer;

  • Investirea într-o instalație de sortare a deșeurilor.

Totodată, în august a fost votată decizia cu privire la aprobarea măsurilor în vederea asigurării sortării deșeurilor menajere solide în mun. Chișinău[12] în care se stipula un parteneriat public-privat pentru sortarea deșeurilor solide menajere. Însă organizațiile de mediu atenționau că [13], pentru bugetul anului 2021, nu sunt prevăzute fonduri pentru sortarea deșeurilor, respectiv, cel mai probabil, decizia adoptată nu va fi realizată.

De asemenea, Consiliul Municipal a votat, în urma mai multor runde de consultări publice, un nou regulament de salubrizare[14]. Acesta prevede aruncarea deșeurilor în două tipuri de containere: fracție reciclabilă și biodegradabilă. Deși proiectul inițial era unul detaliat, în versiunea adoptată, acesta a fost lipsit de mai multe reglementări esențiale. De exemplu, regulile privind gestionarea deșeurilor agricole, animale, medicale și a anvelopelor au fost scoase în totalitate, iar ceea ce ține de deșeurile electronice sau cele voluminoase a fost rezumat generic și confuz. Primăria Mea a scris detaliat despre aceste diferențe dar și explicațiile autorităților aici și aici.

Între timp, sondajele de opinie arată că tot mai mulți orășeni sunt gata să sorteze. Un studiu, realizat de Magenta Consulting în august 2019[15], arată că 72% dintre chișinăuieni spun că obișnuiesc să sorteze gunoiul; 24% o fac cu fiecare tip de gunoi iar 48% - parțial (unele sticle, cutii etc.). Dintre cei care nu sortează gunoiul, 7 din 10 spun că nu sunt tomberoane separate pentru sortare. Lucrurile s-au îmbunătățit față de anul 2011, atunci doar 17% din respondenți spuneau că sortează, iar 31% - că nu sortează și nici nu intenționează, chiar dacă ar avea infrastructura necesară.

Concluzii

Municipiul Chișinău are nevoie urgent de o viziune și o strategie clară cum să prelucreze eficient deșeurile. Producem tot mai mult gunoi, iar majoritatea ajunge imediat la gunoiște. Intervențiile sporadice legate de reamenajarea poligonului Țânțăreni, construcția unei noi stații de sortare și reînnoirea echipamentului sunt esențiale. Însă autoritățile nu au un plan de acțiuni pentru a diminua cantitatea deșeurilor care ajung la gunoiște, pentru a le valorifica pe cele reciclabile și organice și nici cum putem reduce cantitatea gunoiului produs.

Chișinăuienii, se arată tot mai dispuși să sorteze gunoiul și doar așteaptă infrastructura necesară.


  1. Studiu de fezabilitate privind implementarea Parteneriatului Public-Privat „Optimizarea serviciului de management al deșeurilor prin concesionarea sortării deșeurilor solide în mun. Chișinău”; elaborat de ProAfaceri SRL, la inițiativa Primăriei mun. Chișinău. Anul 2019. ↩︎ ↩︎

  2. Prezentare ABS Recycling. 2020 ↩︎

  3. Municipal waste by waste management operations, Waste generated, 2017, ec.europa.eu ↩︎

  4. INDICATOR ASSESSMENT, Waste recycling, Municipal waste recycled and composted in Europe, 2017, eea.europa.eu ↩︎

  5. Municipal waste by waste management operations, Disposal - Landfill and other, 2017, ec.europa.eu ↩︎

  6. In Sweden, Trash Heats Homes, Powers Buses and Fuels Taxi Fleets, nytimes.com ↩︎

  7. Guidance on applying the waste hierarchy., assets.publishing.service.gov.uk ↩︎

  8. „Four European waste sorting champions!” , livingcircular.veolia.com ↩︎

  9. LEGE Nr. 209 din 29-07-2016 privind deşeurile, legis.md ↩︎

  10. Decizia nr. 18/1 din 20 octombrie 2020 „Cu privire la aprobarea contractului de împrumut între Î.M.,,Regia Autosalubritate” și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în scopul implementării proiectului ,,Deșeuri solide Chișinău”, chisinau.md ↩︎

  11. Implementarea proiectului „Deșeuri solide" în municipiul Chișinău, chisinau.md ↩︎

  12. Cu privire la aprobarea măsurilor în vederea asigurării sortării deșeurilor menajere solide în mun. Chișinău, chisinau.md ↩︎

  13. Declarația Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic cu privire la sortarea deșeurilor menajere solide în mun.Chișinău, environment.md ↩︎

  14. Cu privire la aprobarea Regulamentului privind salubrizarea și asigurarea curățeniei în or. Chișinău, chisinau.md ↩︎

  15. Și cu gunoiul ce facem? Sondaj realizat cu chișinăuienii la capitolul „Ecologie”, consulting.md ↩︎

Îți plac materialele noastre și vrei să le transmitem pe email când apare ceva nou? Abonează-te la buletinul nostru informativ.