Chișinăul și spațiile verzi
Citești în 12 minute

Echipa date.primariamea.md

Chișinăul și spațiile verzi

Chișinăul și spațiile verzi

Spațiile verzi fac orașul mai confortabil, mai sănătos și mai frumos. Ele ne țin umbră, ne răcoresc, reduc efectele ploilor torențiale, ne calmează și ne oferă spațiu de joacă, sport și socializare. Totuși, spațiile verzi sunt în pericol, mai ales, din cauza construcțiilor.

Anual, Biroul Național de Statistică publică date despre suprafața spațiilor verzi în municipiul Chișinău. Cifrele desenează o imagine relativ optimistă. Totuși, construcțiile care apar la tot pasul, lipsa unor prevederi care ar asigura un minim de spațiu verde pe lângă blocurile de locuit, defrișările haotice, fac activiștii și experții să tragă concluziile de rigoare: Chișinăul nu mai este atât de verde, iar autoritățile locale trebuie să își îndeplinească promisiunea de a inventaria și proteja spațiile verzi.

Spațiile verzi: răcoare, aer curat și mai puțin stres

Oamenii au nevoie de spații verzi pentru o viață confortabilă și sănătoasă. O stradă cu copaci face o zi caniculară mai suportabilă, zonele cu umbră fiind cu 11-25 grade mai răcoroase decât temperatura de vârf în zonele neacoperite de copaci[1]. Pe lângă umbră, copacii ne protejează și în casele noastre. Arborii din jurul clădirilor pot reduce necesitatea de aer condiționat cu 30% și pot economisi 20-50% din energia folosită pentru încălzire[2].

Fâșiile verzi purifică aerul. Un copac poate absorbi până la 150 de kilograme de dioxid de carbon pe an [3].

Iar arborii de pe marginea drumului reduc poluarea din interiorul caselor cu mai mult de 50%[4].

Aerul care ne îmbolnăvește
Poluarea aerului cauzează milioane de decese anual în întreaga lume.

Cifrele nu sunt numaidecât exacte, ele oscilează în funcție de vârsta copacului, tipul acestuia, zonă, amplasare, nutrienții din pământ și alți factori esențiali[5].

În cifre, în Los Angeles copacii înlătură 2 000 de tone de aer poluat în fiecare an; în Chicago - 18 mii de tone, iar în Kansas - 26 000 de tone [6].

Tot spațiile verzi mențin și protejează biodiversitatea urbană, îmbunătățesc retenția apei și reduc șuvoaiele care ajung pe străzi în timpul ploilor [7].

Dincolo de impactul asupra mediului înconjurător, copacii, arbuștii și florile oferă spațiu de socializare, activitate și odihnă. Accesul la natură îmbunătățește somnul, reduce stresul și emoțiile negative[8]. Aflarea în natură stimulează diferite aspecte ale gândirii, inclusiv atenția, memoria și creativitatea [9].

Există și o explicație biologică. Timp de 300 de mii de ani, oamenii au vânat și s-au aventurat în spații naturale. De doar 6 000 de ani, au început a construi orașe și abia în ultima decadă majoritatea au ajuns să locuiască în spațiul urban. În 1984, biologul Edward O. Wilson alcătuiește termenul de „biofilie”. Acesta spune că mediul în care au evoluat oamenii ne-a modelat creierul, pregătindu-l să răspundă pozitiv la stimuli care ar fi îmbunătățit supraviețuirea strămoșilor noștri, cum ar fi copacii, savana, lacurile și căile navigabile. De aceea, conform lui Wilson, natura ne face să ne simțim bine [10].

În pofida dovezilor evidente a beneficiilor spațiilor verzi, acestea sunt amenințate în multe părți ale lumii – densificarea orașelor conduce la înlăturarea sau degradarea acestora. În timp, nu doar cantitatea de spații verzi s-a diminuat, ci și calitatea. Presiunea asupra spațiilor verzi vine și din cauza valorii economice a pământului – proprietarul poate obține un profit mai mare dintr-un teren destinat activităților comerciale, industriale sau rezidențiale. Pe când întreținerea spațiilor verzi este destul de costisitoare.

În multe părți, accesul la spații verzi creează de fapt inegalitate. Prețurile la apartamente sau oficii sunt mai mari în apropierea de acestea, iar costurile în creștere „alungă” populația mai săracă în zone fără de suprafețe verzi.

Importanța spațiilor verzi este recunoscută de variate instituții internaționale. Bunăoară, obiectivele de dezvoltare durabilă adoptate de Națiunile Unite în 2015 recunosc dreptul oamenilor la spații verzi: „Până în 2030, asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive și accesibile, în special pentru femei și copii, persoane în etate și cele cu dizabilități.[11]” Iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca fiecare persoană să aibă acces la minimum 9 metri pătrați de spațiu verde, deși ideal ar fi peste 50 de metri pătrați[12].

În Marea Britanie, organizațiile de profil recomandă accesul la cel puțin două hectare de spațiu verde, în raza de 300 de metri de casă (adică la o plimbare de cinci minute), cel puțin 20 de hectare la 2 kilometri de casă; un spațiu verde de aproximativ 100 de hectare la cinci kilometri de casă și un spațiu accesibil de 500 de hectare până la 10 kilometri de casă[13].

Chișinăul un oraș verde?

Sintagma de „Chișinăul un oraș verde” a fost mult timp adevărată. Comparativ cu multe orașe europene, chiar și astăzi încă mai avem acces rezonabil la spații verzi. Aceasta însă nu se datorează conștientizării necesității spațiilor verzi de către autoritățile curente, ci mai degrabă datorită planificării sovietice.

După cel de-al doilea Război Mondial, care a distrus o bună parte a orașului, începe reconstrucția după planul lui Sciusev. Între timp, apar noi reguli și norme de construcție sovietice care pun accentul pe integrarea în peisajul existent și protejarea mediului înconjurător. Microraioanele, care, pe-alocuri, se mai păstrează neatinse până astăzi, se construiau în zone de periferie și erau izolate prin spații verzi. Blocurile erau aliniate astfel încât să privească în interior spre o zonă cu iarbă, copaci și arbuști. La fel, se înverzeau străzile și căile de acces[14]. În general, orașul sovietic bazat pe microraioane trebuia să fie pietonal, departe de „tirania străzilor”[15], cu acces imediat la infrastructura socială, culturală și cea verde.

Aceasta ne diferențiază de multe orașe europene, care în secolul al XIX-lea se confruntau cu aglomerări de oameni, străzi și curți înguste[16].

Ce spații verzi are Chișinăul?

Legea privind spațiile verzi [17] definește un spațiu verde ca un sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane și extravilane ale localităților urbane și rurale (peisaje naturale, construcții rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic și ecologic, care include, de regula, o comunitate de vegetație (lemnoasă arborescentă, arbustiva, floricola și erbacee) și animale.

Tot acolo, în termeni mai simpli aflăm diferențele dintre tipurile de spații:

Parcul are peste 20 de hectare, care oferă posibilități de sport, jocuri, spectacole, într-un cadru vegetal bogat și variat.

Pădurea-parc este un spațiu amenajat pentru odihnă și agrement, acestea pot avea teren de camping, de sport etc.

Grădina are aproximativ 3-20 de hectare, oferă spațiu de odihnă și recreere a locuitorilor din împrejurimi și are arbori, arbuști, flori și gazon.

Scuarul are până la 3 hectare, este amplasat între străzi și are funcție de odihnă și de înlesnire a circulației pietonilor.

Spațiile verzi din cuprinsul arterelor de circulație - arbori și fâșii de vegetație cu lățime diferită.

Spațiile verzi pot fi definite și în funcție de modul de utilizare a acestora:

Spaţii verzi de folosinţă generală: scuaruri, parcuri, grădini, păduri-parc, spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie.

Spaţii verzi cu acces limitat: parcuri sportive; de lângă grădinițe, policlinici, întreprinderi, pe lângă locuințe.

Spaţii verzi cu profil specializat: grădini botanice, zoologice, dendrologice, de trandafiri/liliac/plante alpine, pentru expoziții și plantații în cimitire.

Spaţii verzi cu funcţii utilitare: pentru consolidarea terenurilor, de protecţie a surselor de apă, de protecţie contra incendiilor.

Spaţii verzi din zonele turistice şi de agrement.

În mun. Chişinău conform Legii privind ariile naturale protejate de stat nr.1538-XIII din 25.02.1998 există și patru obiecte naturale protejate de stat:

Grădina Zoologică –24,27 ha;
Grădina Dendrologică - 83 ha;
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală - 0,075 ha;
Parcul de cultură şi odihnă “Valea Morilor” – 113,9 ha;

În luna mai a fiecărui an, Biroul Național de Statistică (BNS) publică informația despre infrastructura edilitară din țară. Datele sunt prezentate începând cu anul 2008 și indică o creștere a suprafețelor spațiilor verzi din oraș. Doar în anul 2014, este o scădere semnificativă. Diminuarea a fost argumentată de conducerea de atunci prin faptul că cele 800 de hectare au fost schimbate la altă categorie și nu defrișate, iar hotarele spațiilor verzi sunt bine delimitate și nu variază [18].

Astfel, conform datelor oficiale, în anul 2018, fiecare locuitor al or. Chișinău avea acces la 52,6 metri pătrați de spațiu verde, situația fiind mai bună pentru municipiul Chișinău, care oferea 58,6 metri pătrați de spațiu verde. Ceea ce, conform recomandărilor OMS, pare a fi o suprafață rezonabilă.

În suburbii, situația este variată. Vadul lui Vodă are peste 1000 de metri pătrați per locuitor de spațiu verde, pe când Durleștiul este sub minimul recomandat de OMS cu doar 8,4 metri pătrați.

Nimeni nu știe cât spațiu verde avem de fapt

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică sunt unicele oficiale și se bazează pe informația transmisă de către autoritățile publice locale. Totuși, activiștii și unele studii vorbesc despre diminuarea spațiilor verzi din capitală. În 2017, Mișcarea Ecologistă Urbană a declarat că suprafeţele verzi din Chişinău s-au redus, pe parcursul ultimilor 25 de ani, cu circa o mie de hectare. Tot ei au făcut un studiu care arată că din partea veche a oraşului au fost defrişaţi circa 50% din copacii de pe marginea străzilor, iar în locul lor s-au amenajat spații de parcare[19].

Și actualul primar general, Ion Ceban, a menționat despre diminuarea spațiilor verzi. În 2020, edilul declara despre dispariția a 500 de hectare de suprafață împădurită[20]. Contactat de Primăria Mea, pentru a identifica o sursă credibilă a cifrelor, primarul a menționat că probabil a avut în vedere hectare funciare, și nu spații verzi.

În același an, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare publică documentul „Chișinău, Oraș Verde. Planificare Strategică” [21], care operează cu datele BNS, care indică o suprafață constantă de 29,7% de spațiu verde. În același timp, autorii menționează despre pierderea spațiilor verzi din ultimii ani datorită construcțiilor din oraș. Documentul concluzionează că: „Dat fiind că reglementarea spațiilor verzi este slabă, deteriorarea rapidă a acestora și dispariția lor trebuie marcată ca una dintre problemele orașului Chișinău. Mai mult, spațiile verzi existente sunt rareori întreținute și utilizate la nivelul întregului lor potențial.” Experții mai adaugă că: „Procentul suprafețelor de spațiu verde în cadrul limitelor orașului este de 29,7%, ușor mai scăzut decât ar prevedea pragul „galben” al valorilor luate ca reper.”

O cauză a confuziei legate de suprafața spațiilor verzi este și lipsa inventarierii acestora. În campania electorală, Ion Ceban a promis: „Inventarierea totală a proprietății municipale și clasificarea tuturor zonelor verzi ale orașului în termen de 6 luni, crearea registrului electronic al tuturor parcurilor și spațiilor verzi.”

Au fost făcuți primii pași spre asta: la 10 iunie 2020, a fost adoptată o decizie în Consiliul Municipal prin care se stabilește ca protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi să devină o prioritate pentru primărie. Conform deciziei, viceprimarul de ramură, Ilie Ceban, urma să vină cu un plan de acțiuni privind: „inventarierea, formarea (stabilirea și ajustarea hotarelor), înregistrarea, evidența, folosirea spațiilor verzi ale mun. Chișinău, organizarea cadastrului spațiilor verzi, extinderea spațiilor verzi pe fiecare categorie de spații verzi”. Termenul stabilit era 45 de zile de la adoptarea deciziei, adică 15 iulie 2020 [22].

La 20 noiembrie 2020, planul de acțiuni era încă în proces de creare, iar întreprinderea municipală „Spații Verzi” încheiase un contract cu o companie pentru a duce inventarierea la bun sfârșit. Până astăzi acesta nu este disponibil publicului. Nici prevederea din proiectul de decizie votat de a publica în data de 15 martie a fiecărui an a informației privind starea spațiilor verzi nu a fost îndeplinită.

Ce trebuie de făcut?

Confuzia legată de suprafața reală a spațiilor verzi din mun. Chișinău e rezultatul lipsei inventarierii acestora. Această informație trebuie actualizată constant, iar locuitorii trebuie să aibă acces liber la ea. În funcție de aceste date, trebuie implementate o serie de măsuri ce țin de promovarea și protejarea spațiilor verzi, așa cum prevede și proiectul de decizie din 10 iunie 2020. O altă măsură se regăsește în raportul BERD, și anume includerea obligativității de dezvoltare a zonelor verzi pe proprietatea privată și pe spațiul public adiacent, în cadrul autorizațiilor de construcție pentru clădiri.

Concluzie

Studiile din domeniu se bazează pe datele oferite de autoritățile publice locale, care indică chiar și creșterea suprafețelor verzi, însă experții oricum constată diminuarea spațiilor verzi din contul construcțiilor, dar și menționează că cele existente nu sunt valorificate corespunzător.

Inventarierea este o etapă importantă pentru a putea veni cu soluții concrete de dezvoltare a orașului și de protejare și valorificare a spațiilor verzi. Articolul oferă o prezentare generală despre beneficiile spațiilor verzi și informația privind suprafața acestora în Chișinău, mai puțin despre intervențiile de îngrijire a lor sau tipul de spații verzi, care sunt la fel de importante. Am solicitat informație de la Primărie privind etapa la care se află procesul de inventariere și felul cum se implementează proiectul de decizie sus-menționat și vom reveni cu actualizări.


  1. „Using Trees and Vegetation to Reduce Heat Islands”, United States Environmental Protection Agency, www.epa.gov ↩︎

  2. „Benefits of urban trees”, Food and Agriculture Organization of the United Nations, 2016 , www.fao.org ↩︎

  3. „Benefits of urban trees”, Food and Agriculture Organization of the United Nations, 2016, www.fao.org ↩︎

  4. „Impact of Roadside Tree Lines on Indoor Concentrations of Traffic-Derived Particulate Matter”, 2013,, www.pubs.acs.org ↩︎

  5. „How much longer will trees absorb carbon dioxide?”, Stanford Earth Matters Magazine, 2019,, www.earth.stanford.edu ↩︎

  6. Tree Facts, www.arborday.org ↩︎

  7. Effect of Urban Green Spaces and Flooded Area Type
    on Flooding Probability
    , www.ideas.repec.org ↩︎

  8. „Urban Green Spaces, a brief for action”, World Health Organisation, 2017,, www.euro.who.int ↩︎

  9. „Green spaces aren’t just for nature – they boost our mental health too”, New Scientist, 2021,, www.newscientist.com ↩︎

  10. „Green spaces aren’t just for nature – they boost our mental health too”, New Scientist, 2021,, www.newscientist.com ↩︎

  11. Adaptarea agendei 2030 de dezvoltare durabilă la contextul Republicii Moldova,, www.md.undp.org ↩︎

  12. Modern Compact Cities: How Much Greenery Do We Need?, International Journal of Environmental Research and Public Health, 2018,, www.ncbi.nlm.nih.gov ↩︎

  13. „Nature Nearby Accessible Nature Green Space”, 2010, www.eastsuffolk.gov.uk ↩︎

  14. Основные градостроительные концепции и современные проблемы реконструкции жилой среды середины 1950-х - 1960-х годов, www.cih.ru ↩︎

  15. Hess B.D., „Transport in Mikrorayons: Accessibility and Proximity to Centrally Planned Residential Districts during the Socialist Era”, 2017 1957–1989, www.journals.sagepub.com ↩︎

  16. A brief history of urban green spaces, Urban Rambles, 2015,, www.urbanrambles.org ↩︎

  17. Legea Republicii Moldova cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, www.law-moldova.com ↩︎

  18. „Unde au dispărut 800 ha de spații verzi din mun. Chișinău”, 2015,, www.agora.md ↩︎

  19. „Spațiile verzi din Chișinău s-au reduc cu circa 25 de hectare în ultimii 25 de ani”, 2017, www.ipn.md ↩︎

  20. „În ultimii ani, Chişinăul a pierdut 500 de hectare de zone verzi în schimbul haosului imobiliar”, 2020, www.tvrmoldova.md ↩︎

  21. „Chișinău - Oraș Verde. Planificare strategică” Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, 2020, www.ebrdgreencities.com ↩︎

  22. „Decizie cu privire la continuarea procedurii de evidență și de folosire a spațiilor verzi în municipiul Chișinău”, 2020, www.drive.google.com ↩︎

Îți plac materialele noastre și vrei să le transmitem pe email când apare ceva nou? Abonează-te la buletinul nostru informativ.